• December 6, 2019

Cunoaște-l pe Ion Cebotari, moldoveanul premiat la un concurs internațional de film

Ion Cebotari este un moldovean stabilit cu traiul în Canada și face parte din categoria conaționalilor noștri cu care ne putem mândri. Acolo s-a dezvoltat ca animator, obținând în acest an premiul pentru cel mai bun film de animaţie la Festivalul de Film Fantasy din Menton, Franţa. Ne-a mărturisit că filmul „Otilia: l’histoire d’un rêve brisé”, cel cu care a câștigat premiul, îi este dedicat fiice sale. Și ne-a mai spus că, cel puțin, un vis a fost salvat datorită animației sale. Despre ce este vorba, te invităm să citești mai jos.

De unde a început drumul dvs. către a fi animator?

Când urma să îmi aleg profesia trebuia să aleg între a face regie la École de Cinéma et Télévision de Québec și  animație la Université Laval, ville de Quebec. Îmi doream mult să învăț regie, dar am stat, am analizat și am realizat că, pentru a face un film scurtmetraj, este nevoie de actori, lumină, camere de luat vederi, ceea ce necesită investiții mari, pe care nu mi le puteam permite. Și atunci m-am orientat către animația 3D unde, camerele, luminile și actorii sunt virtuali, nu necesită mari investiții, mai ales actorii.

Ce calități trebuie să întrunească o persoană pentru a fi bun animator?

Un bun animator trebuie să fie un bun actor, practic el intră în pielea personajelor și apoi reproduce mimicile și mișcările, bineînțeles trebuie să cunoască foarte bine cele 12 principii ale animației și să fie pasionat de animație. Sunt mai multe calități profesionale, dar acestea ar fi cele de bază.

În acest context, care ar fi rolul și scopul animației în educarea și dezvoltarea societății?

În ultimul timp am observat că multe animații și  filme au un scop comercial, rar când văd un film artistic făcut cu suflet. Dar înțeleg, în prezent, societatea fuge înaintea trenului de aceia s-a pierdut un pic conexiunea dintre emoții, plăcere, frumos, educație și logică. Este trist, dar acesta-i progresul. Filmele ar trebui sa învețe sa dezvolte moralitatea, să educe, să arate ce e bine și ce-i rău printr-o forma sau alta, dar în realitate vedem buhhh bahh și esență – nimic.

De unde sunt inspirate subiectele producției dvs.?

Toate filmele care le-am făcut sunt inspirate din viața reală, dar bineînțeles că, de la idee și sinopsis până la scenariu, ele suferă o modificare, cum spun eu „le aduc un look cinematografic”.

Care este etapa dumneavoastră preferată în crearea unui film de animație?

Etapa cea mai interesantă este începutul, conceptul ideii, sinopsisul și scenariu, aici mă simt în largul meu, dau frâu liber imaginației și scriu.

Cum a luat naștere „ Otilia: l’histoire d’un rêve brisé”?

La baza filmului Otilia este o istorie adevărată, mama soției mele a dansat când era tânără, apoi a abandonat din cauza vieții cotidiene, serviciului, familiei etc. La rândul său, soția a dansat când era tânără și și-a abandonat visul în favoarea muncii și familiei. Acum, fiica noastră face balet și filmul l-am făcut mai mult ca un film motivațional pentru ea. L-am terminat și i l-am prezentat chiar de ziua ei de naștere, pe 25 aprilie. A fost un cadou bun, sper.

Care au fost criteriile pentru care producția a fost apreciată și premiată la Festivalul Filmului fantastic?

Juriul a rămas impresionat de idee și realizare. 5 min au fost absorbiți de film, mesajele puternice cu elemente bine gândite de umor, călătoria eroilor bine aranjată si întorsătura istoriei la final. După ce am fost premiat a avut loc o întrunire cinematografică, la care au participat membrii juriului, concurenții și spectatorii, unde unul dintre membrii juriului mi-a spus că fiica lui tot face balet și voia să abandoneze,  că nu-i place, iar după ce a vizionat acest film, ea i-a spus tatălui că va continua să danseze.  Pentru asta chiar a ținut să-mi mulțumească. Cred acesta este un feedback pozitiv.
Calitatea imaginii încă nu este la cel mai înalt nivel. Oricum, membrii juriului, care a fost format din mari regizori și actori, mi-au spus că acest aspect poate fi dezvoltat prin invesții în film, dar o istorie și o realizare bună nu o poți cumpăra sau învăța. Ori ai anumite calități, ori nu le ai.

Ce înseamnă pentru dumneavoastră premiul obținut la Menton?

Premiul pentru mine este o recunoaștere a muncii mele și o confirmare a faptului că mă dezvolt într-o direcție corectă. Produc filme artistice, nu comerciale. Și cu asta mă mândresc.

Dacă ar fi să vorbim despre un apogeu al creație dumneavoastră, care ar fi acesta? Ce vă doriți să creați sau să obțineți în acest domeniu?

Nu am ajuns la apogeul creației mele. Sunt un perfecționist și din cauza asta, probabil, nu sunt satisfăcut 100% încă de nici o lucrare de a mea. Filmul Luceafărul a fost pentru mine o pistă de lansare, am învățat în practică procedeele și mi-am demonstrat că pot ilustra metafore 😊. Pe de altă parte, și filmul Otilia are o mulțime de neajunsuri, dar ținând cont că lucrez singur, este normal să apară unele greșeli. Pentru mine e important ca fiecare producție a mea este mai bună decât precedenta. Ca sa ajung la apogeu trebuie doar sa produc în continuu. Talentul și succesul sunt direct proporționale cu timpul investit în studiu sau producere. 😊

Îmi doresc mult să creez un lung metraj asta este scopul. Cu o istorie fantastic de bună, pe care deja am schițat-o, îmi rămâne doar sa exersez până voi căpăta toate abilitățile și cunoștințele necesare pentru a face lungmetrajul.

Alte lucrări semnate de Ion Cebotari, puteți vedea pe www.cibokstudio.com.